Welcoem to posts!!
in the future - u will be able to do some more stuff here,,,!! like pat catgirl- i mean um yeah... for now u can only see others's posts :c
Poliția din Georgia a anunțat joi că a arestat un bărbat de 26 de ani sub bănuiala că a omorât-o cu multiple lovituri de cuțit pe Kesaria Abramidze, cunoscută ca model trans, în vârstă de 37 de ani.
Bărbatul, numit în presă Beka Jaiani ar putea fi condamnat la 16 până la 20 de ani de închisoare.
Motivele omorului comis la 18 septembrie în locuința Kesariei din Tbilisi nu sunt cunoscute.
Poliția a modificat prima încadrare a crimei, anume de „omor premeditat” în „omor premeditat cu circumstanțe agravante, de gen”.
Site-ul Civil.ge spune că asasinul ar fi iubitul Kesariei. Ea ar fi publicat înaintea crimei, în premieră, pe rețele, o fotografie cu ei doi ca un cuplu – încălcând interdicția proclamată de bărbat de a face relația publică.
Vecinii victimei au declarat că bărbatul ar fi tratat-o rău pe Kesaria, în trecut, că ea s-ar fi plâns chiar poliției, dar autoritățile nu au luat-o în serios.
Georgia, fostă republică sovietică devenită recent candidată la aderare la UE, țară predominant creștin-ortodoxă, are una din cele mai conservatoare și patriarhale societăți din Europa, cu o rată ridicată a violenței domestice.
18 - 2
Comisia Electorală Centrală (CEC) i-a înregistrat în ședința din 18 septembrie pe Renato Usatîi și Vasile Tarlev în calitate de candidați la alegerile prezidențiale din 20 octombrie.
Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi ar urma să fie al treilea pe buletinul de vot, potrivit ordinii prealabile stabilite de CEC. Ex-primarul de Bălți a prezentat la CEC peste 25 de mii de semnături în susținerea candidaturii sale.
În cadrul ședinței, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a propus refuzul de a înregistra însemnul „Pentru Moldova” pe motiv că a fost utilizat ca publicitate politică, fapt interzis de lege.
Cu toate acestea, propunerea lui Postica nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Ex-premierul Vasile Tarlev, desemnat de Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”, a prezentat la CEC peste 18 mii de semnături în susținerea candidaturii sale. În cazul său, președinta CEC, Angela Caraman, a spus că unele liste de subscripție au fost întocmite cu nereguli, ceea ce a dus la anularea a peste 2.500 de semnături.
Comisia Electorală Centrală a înregistrat în total 13 grupuri de inițiativă care adună semnături de sprijin pentru potențialii candidați la funcția de președinte.
Până astăzi, au fost înregistrați doi candidați, fiind vorba despre fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, înaintat de Partidul Socialiștilor din R. Moldova și actuala președintă, Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate.
16 - 2
Marea Britanie, membră cheie al NATO, a dat asigurări de sprijin Republicii Moldova în fața unui potențial pericol rusesc de destabilizare. Vorbind Europei Libere la Chișinău, ministrul britanic Stephen Doughty, a îndemnat la vigilență înaintea prezidențialelor și a referendumului din 20 octombrie: bit.ly/3XPn0F5
Ministru pentru Europa și America de Nord în noul guvern laburist de la Londra, Stephen Doughty s-a aflat la Chișinău pe 17 septembrie, alături de alte 65 de delegații străine la o conferință a Platformei de Parteneriat pentru Moldova.
Într-un interviu cu Europa Liberă în marginea evenimentului, el a spus că amenințarea din partea Rusiei împotriva R. Moldova și a „stabilității Europei” este „clară”, iar Occidentul trebuie să rămână unit și să nu accepte „încercările lui Putin de a submina voința democratică a ucrainenilor și moldovenilor”.
„Trebuie să rămânem vigilenți, în special în aceste luni, cu alegerile prezidențiale, referendumul și alegerile parlamentare de vara viitoare din R. Moldova, pentru a vă asigura că astfel de activități nu subminează procesele libere și democratice”, a spus Doughty.
110 - 14
Ciclonul Boris a adus ploi mai puternice decât în mod obișnuit pentru luna septembrie, potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat. În următoarele două zile, vremea va fi instabilă și va ploua pe alocuri: bit.ly/47sGKm4
Ciclonul a afectat cel mai mult raioanele Leova, Cantemir și Strășeni, pe alocuri și Chișinăul, potrivit lui Ghenadie Roșca, șeful Direcției prognoze meteorologice de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Moldova.
Specialistul spune că ciclonul a luat naștere în oceanul Atlantic și s-a deplasat spre continentul european, oprindu-se pentru o perioadă mai îndelungată în centrul Europei. Ciclonul nu a putut să avanseze, întrucât a fost oprit de o presiune atmosferică înaltă, cu alte cuvinte, de un anticiclon, explică Roșca.
Republica Moldova a fost afectată de fronturile atmosferice ale ciclonului Boris. Ele sunt periferiile ciclonului, un fel de „linie de instabilitate”, cu o vreme posomorâtă. De data aceasta, explică specialistul meteo, frontul atmosferic a fost alimentat din Marea Neagră și a adus, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, ploi mari.
41 - 0
🇱🇺 🇲🇩 Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden a spus vineri, 13 septembrie, la Chișinău că țara sa susține aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană și că va oferi asistență tehnică guvernului moldovean în implementarea cerințelor blocului comunitar, în special în domeniul financiar-bancar.
La o conferință de presă comună susținută la Guvern cu ocazia vizitei sale, premierul luxemburghez Luc Frieden a spus că este în interesul țării sale să sprijine R. Moldova și că începerea negocierilor de aderare cu UE, eveniment care a avut loc la Luxemburg la final de iunie, reprezintă un eveniment important pentru relațiile dintre cele două state.
„E un simbol care înseamnă un proces care nu ar trebui să dureze prea mult. Dar mult lucru trebuie făcut (...) Cunoscând persoanele din guvernul dvs. sunt convins că veți reuși să faceți acest lucru într-o perioadă scurtă”, a spus premierul luxemburghez, care a venit în vizită la Chișinău la invitația prim-ministrului moldovean.
Actuala guvernare de la Chișinău a spus în mai multe rânduri că dorește ca R. Moldova să devină membră a Uniunii Europene până în 2030.
În discursul său, șeful guvernului luxemburghez a vorbit și despre referendumul despre aderarea R. Moldova la UE, spunând că este foarte important întrucât „el oferă alegerea liberă oamenilor să aleagă pentru UE”.
„Experiența noastră în UE arată că este o organizație puternică, care nu impune nimic, dar unde ești parte din efortul de a-ți crea propriul viitor”, a spus premierul luxemburghez.
178 - 3
Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat candidatura Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Președinta care va încerca să obțină un al doilea mandat este a doua candidată înregistrată oficial, după Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor.
În ședința sa din 12 septembrie, CEC a mai înregistrat partidul PAS al Maiei Sandu în calitate de participant la referendumul din aceeași zi cu prezidențialele, când alegătorii vor fi întrebați dacă sprijină aderarea Republicii Moldova la UE. PAS face campanie pentru un vot „DA”.
Președinta Sandu și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat încă la sfârșitul anului trecut, când a cerut și organizarea referendumului constituțional „pentru a spune clar, toată țara, ce drum alege R. Moldova”
Sandu, care a câștigat primul său mandat, în 2020, cu promisiunea să asaneze justiția și să pedepsească oligarhii, a trebuit să conducă R. Moldova prin criza de securitate declanșată de invazia rusească în Ucraina, în februarie 2022. A reușit să obțină pentru R. Moldova, alături de Ucraina, și statut de țară candidată la aderarea la UE, și începerea negocierilor de aderare și spune că, dacă este realeasă, va face tot ce ține de ea pentru „a duce la capăt misiunea integrării europene”.
Citește și: Stoianoglo, primul candidat înregistrat de CEC în cursa pentru prezidențiale
Șefa statului spune că Rusia ar purta un „război hibrid” atât împotriva sa, cât și a „viitorului european” al R. Moldova și consideră că mai mulți potențiali contracandidați „reprezintă interesul oligarhilor, al Kremlinului”, inclusiv fostul procuror general Stoianoglo sprijinit de principala formațiune a opoziției, PSRM.
Sondajele de opinie sugerează că Sandu are toate șansele să câștige un nou mandat.
CEC a înregistrat în total 13 grupuri de inițiativă care adună semnături de sprijin pentru potențiali candidați la funcția de președinte, iar până la 12 septembrie a înregistrat doi candidați. Înregistrarea candidaților expiră pe 20 septembrie, când începe și campania electorală. (A.E.).
395 - 51
UE ar fi eșuat ca atare dacă nu ar fi dat R. Moldova și Ucrainei șansa de aderare, consideră ex-președintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves. El accentuează în podcastul „Pe Agendă” de la Europa Liberă că procesul de aderare la UE nu este un „lucru pasiv”, cere reforme și presupune o muncă grea: bit.ly/4e4xVkX
„Dacă vreți să ieșiți din această mlaștină cunoscută sub numele de fosta Uniune Sovietică, trebuie să munciți din greu la asta și nu va fi ușor”, afirmă Ilves, care a condus Estonia în calitate de președinte între 2006 și 2016 și a fost în fruntea ministerului de Externe de la Tallinn în timpul negocierilor cu UE, care s-au încheiat cu aderarea acestei țări baltice în 2004 la blocul comunitar.
El spune că în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice, Estonia, spre deosebire de R. Moldova, a făcut devreme reforme majore, nepopulare, în timp ce conducerea moldoveană de atunci „nu a vrut să își asume” astfel de riscuri.
„A trebuit să privatizăm, a trebuit […] să începem vânzările de terenuri. A trebuit să restituim proprietăți”, exemplifică fostul șef de stat estonian. Eforturile, spune ex-președintele Ilves, au fost răsplătite cu creșterea substanțială a PIB-ului pe cap de locuitor în Estonia și „o mulțime de investiții”.
66 - 17
Procurorul general al Ucrainei a declarat marți că un comandant de rang înalt al forțelor aeriene ruse este suspect într-un atac cu rachete asupra unui spital de copii unde se aflau și copii moldoveni, din centrul Kievului, în iulie, care a ucis două persoane și a provocat pagube importante.
Procurorul general Andrii Kostin nu a numit persoana, dar a declarat că Curtea Penală Internațională de la Haga a emis deja un mandat de arestare împotriva sa, relatează Reuters.
În martie, CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Serghei Kobylash, descris ca fiind comandantul forțelor aviatice cu rază lungă de acțiune ale Rusiei. CPI a declarat atunci că el este suspectat de crime de război, inclusiv de ordonarea unor lovituri asupra sistemului energetic al Ucrainei.
„Continuăm ancheta pentru a găsi alte persoane responsabile pentru atacul de la Ohmatdit”, a declarat Kostin reporterilor, referindu-se la spital. El se afla alături de procurorul CPI, Karim Khan, care se află într-o vizită la Kiev.
Potrivit lui Kostin, comandantul rus a ordonat lansarea unei rachete de croazieră aer-sol Kh-101 de pe un bombardier rusesc la ora 10.45 a.m. pe 8 iulie, ziua bombardamentului.
Khan a adăugat că a fost identificată de mai multe surse o rachetă Kh-101, dar sunt necesare studii suplimentare.
87 - 8
Maia Sandu, actuala președintă a Republicii Moldova, a depus astăzi, 6 septembrie, 25 de mii de semnături, din cele peste 28 de mii colectate de la cetățeni pentru susținerea candidaturii sale la alegerile prezidențiale din octombrie.
Alături de conducerea grupului său de inițiativă, Maia Sandu a prezentat Comisiei Electorale Centrale (CEC) dosarul său de candidatură, însoțit de listele de subscripție.
Într-o postare pe rețele de socializare, președinta a mulțumit celor care și-a depus semnătura. „Sprijinul pe care l-am văzut în aceste zile mă convinge că suntem o mare familie de oameni care doresc să-și vadă țara prosperă și europeană”, a mai scris președinta.
Șefa statului a depus documentele pentru constituirea grupului său de inițiativă pe 22 august.
Ea spunea atunci că va cere cetățenilor încă un mandat de președintă pentru a aduce Moldova în „cea mai dezvoltată și pașnică uniune din istorie” – Uniunea Europeană. În acest sens, ea a îndemnat moldovenii să voteze „Da” la referendumul din aceeași zi cu prezidențiale pentru a „pietrui” integrarea Moldovei în UE.
388 - 37
În preajma alegerilor, publicul este mai atent la cheltuielile partidelor, care trebuie să cumpere publicitate electorală, să organizeze întâlniri cu alegătorii, să tipărească pliante ș.a.m.d. Europa Liberă explică de unde iau partidele bani pentru toate astea: bit.ly/3XtGOib
Dacă ar fi să rezumăm, răspunsul este: din patru surse legale – alocații de la stat, cotizații plătite de membrii de partid, donații din partea simpatizanților și venituri proprii, din activitate economică a partidelor.
Anul trecut (încă nu sunt date complete pentru anul acesta), partidele au obținut cei mai mulți bani din alocații (84%). Donațiile au constituit 9% din venituri, urmate de cotizații (4%) și de activitatea economică (3%).
În 2023, partidele din R. Moldova au acumulat aproape 55 milioane de lei. Deși oficial sunt înregistrate peste 60 de formațiuni, partea leului (aproape 90%) a revenit la șase dintre ele:
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut peste 40% din totalul veniturilor tuturor partidelor; urmat de Partidul Socialiștilor (PSRM) cu 18%; Partidul Social Democrat European (PSDE) – 9%; Partidul Comuniștilor (PCRM) – 7%; Partidul Nostru (PN) și Platforma DA – câte 6%.
12 - 0
Misiunea Radioului Europa Liberă/Radio Libertatea este să promoveze valorile şi instituţiile democratice prin diseminarea ideilor și a informaţiilor factuale. Redacția în limba română a postului de radio Europa Liberă face parte din Radio Europa Liberă/Libertatea (Radio Free Europe/Radio Liberty, RFE/RL), companie media independentă finanțată de Congresul Statelor Unite, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Media Globală (United States Agency for Global Media (USAGM)). Independența editorială a Europei libere este garantată de legea americană.